Odă în metru masonic, de lemn

 

Acum câtva timp s-a prăpădit, din păcate, tatăl unui frate al meu din loja simbolică din care fac parte. Ştiind că sunt pasionat de „vechituri”, Fr:.  T.S. m-a chemat să îmi aleg câteva dintre lucrurile rămase de la răposat, despre care el considera că nu-i mai trebuie. Printre tot felul de unelte vechi am dat şi peste metru de croitorie, din lemn, după toate probabilităţile de la sfârşitul secolului XIX sau începutul secolului XX.  Era o sculă frumoasă, din lemn maro lăcuit, făcută din mai multe componente detaşabile, unite printr-o stinhie metalică. Lângă unul dintre capete am văzut o ştanţă foarte discretă cu echer şi compas, în jurul căreia scria aproape imperceptibil „Şcoala Superioară de Arte şi Meserii Bucureşti”. T. habar nu mai avea de unde provenea metrul şi nu studiase niciodată inscripţiile de pe el. Mi-am pus legitim întrebarea care ar fi putut fi legătura între francmasonerie, croitorie şi o şcoală profesională.

Înţelepţii caritabili

Am dat o banală căutare pe „Google” cu numele şcolii respective. Mi-au apărut mai multe imagini cu fost ei sediu, construit în 1885 de către inginerul şi arhitectul Nicolae Cerkez, care se mai află încă în picioare pe strada Gheorghe Polizu numărul 11 din Bucureşti. Pe nişte poze cu detalii ale ornamentelor clădirii am văzut iar „echerul şi compasul”. M-am întrebat dacă nu e o coincidenţă fiindcă, vorba aceea , şi pe steagul Republicii Democrate Germane apărea un compas.

M-am apucat să caut în detaliu, atât pe net cât şi în cărţile de istorie ale francmasoneriei româneşti pe care le am prin casă.

Într-adevăr, până la urmă m-am lămurit. La sfârşitul secolului XIX, una dintre cele mai importante loji masonice care funcţionau în Bucureşti înfiinţată cu sprijinul Marelui Orient al Franţei, era „Înţelepţii din Heliopolis”, care îşi aprinsese luminile în 1863. Fraţii din această Respectabilă Loja au avut un rol hotărâtor în organizarea abdicării forţate a lui Alexandru Ioan Cuza. Printre ei s-au numărat, în secolul XIX, nume grele ale vieţii culturale şi politice româneşti ale epocii, precum Ioc C. Brătianu, Carol Davila, Matei Millo, dr. Iacob Felix, Grigore Alexandrescu, Carol Popp de Szatmary, dar şi numeroşi bancheri şi negustori bogaţi fie ei români, evrei, greci, armeni sau turci. Era o lojă bogată şi influentă. Ei nu au ezitat să pună la punct un program de consultaţii medicale gratuite pentru săraci, să declanşeze un program de acordare de burse pentru elevii şi studenţii merituoşi, din familii paupere. În programul lor, un punct era şi întărirea clasei mijlocii urbane prin formarea unei pături sociale de întreprinzători-meşteşugari bine pregătiţi profesional. Aşa ia fiinţă, pe socoteala fraţilor, în 1875, Şcoala Superioară de Arte şi Meserii din Bucureşti, după modelul unor instituţii similare existente în Franţa. Ea are mai multe secţiuni profesionale dintre care amintesc tapiseria, tâmplăria, lăcătuşeria, cazangeria, sculptura în lemn şi ipsos, zidăria, etc.

Între 1885 şi 1886,  arhitectul Nicolae Cerkez, şi el frate în R.: L:. Înţelepţii din Heliopolis, finalizează  clădirea de pe strada Polizu numărul 11. Exista posibilitatea cazării în sistem de internat a 100 de elevi, iar loja acorda anual 30 de burse de merit. Şefii de promoţie primeau un set de scule necesare exercitării profesiei lor, ştanţate cu simbolul Frăţiei şi erau ajutaţi să-şi deschidă o afacere.  Unii dintre ei erau mai târziu iniţiaţi în Francmasonerie.

Un succes

Şcoala Superioară de Arte şi Meserii din Bucureşti a funcţionat până în 1936, când s-a transformat în liceu industrial. Prin promoţile sale a contribuit important la formarea unei pături de mici proprietari de afacere lucrativă în Bucureştiul sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX. Unii dintre absolvenţi au evoluat şi au ajuns patroni de fabrici importante, dând de lucru multor oameni.  A fost indiscutabil un proiect de succes pus la cale de o lojă românească. Metrul- vestigiu, din lemn, găsit la Fr:. T.S. m-a făcut să scriu istoria de faţă.

 

Reclame

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s