Lună: Martie 2016

Basarabia fără cap

 

La sfârșitul săptămânii trecute am fost, cu amicii mei de la Acțiunea 2012 în Basarabia, să serbăm 27 martie, ziua Unirii din 1918. Chișinăul mi s-a părut o aglomerare de oameni dezorientați, cetățeni turmentați de manevrele clasei politice locale. Într-un fel, este bine că se întreabă ”eu cu cine votez?!”, fiindcă răspunsul ar putea fi ”cu aia care vor Unirea și vor în Europa!”. Mesajul ar prinde, dovadă mulțimea care a ieșit la marșul unionist desfășurat duminică dimineața. Am văzut acolo oameni dinamici și tineri, cu studii dar și mamăi sau mutre pe care altă dată le-aș fi încadrat într-un eșantion de electori tipici ai lui Voronin. E clar că trendul pro-european crește, dar nu are cine să-l coaguleze. Plahotniuc și oamenii pe care-i manipulează, declarativ pro-europeni sunt priviți ca niște personaje malefice, care devalizează bănci, urinează pe legi și nu pățesc nimic, au legături oculte cu mafia internațională. Bătrânul Ghimpu, unionist declarat, datorită unor manipulări abil făcute e perceput ca un fel de Iuda care se înțelege pe sub masă ba cu gruparea lui Plahotniuc, ba cu forțele pro-ruse, ba cu bubulii sau cu extratereștrii. La situația asta a contribuit chiar Mihai Ghimpu în sine, un tip coleric, căruia-i sare muștarul din orice și blochează de multe ori comunicarea cu media sau se face antipatic. Am văzut cu ochii mei sâmbătă cum Ghimpu, proaspăt ieșit din clădirea unde se ținea ”Sfatul țării-2”, o adunare despre care voi vorbi mai la vale, s-a stropșit la un ziarist care-l întrebase ceva neconvenabil (”Șini ti criezi dumniata sî mî întriebi asta pi mini?”) după care a plecat trântind portiera mașinii.

Tot pro-europeni sunt considerați și frații Vasile și Andrei Năstase, proprietarii ”Platformei Demnitate și Adevăr”. Un fel de mogulași de presă, ei nu au ezitat să iasă în stradă alături de extremiștii rusofili și să ceară alegeri anticipate într-un moment în care asta ar fi dus la haos și depărtarea de cauza națională românească. Se spune că au în spate niște domni mafioți putred de bogați, care ar fi fugit din motive strategic-penale din Moldova în Germania. Impresia mea e că  domnii Năstase au vrut să slăbească un trend politic doar ca să-l preia ei și să-l facă un vehicol personal, care să-i ducă în parlament.

Mai există un fel de societate civilă, pe care am amușinat-o la întâlnira botezată ”Sfatul țării-2”, o adunare destul de eterogenă de ONG-uri și personalități independente. Am văzut personaje (în mare oameni onorabili) pe care le știu în majoritate de 26 de ani, cu același tip de discurs uzat și patetic, un fel de poduri de flori verbale. Noroc cu o amenințare cu bombă, care a mai dinamizat atmosfera. Ne blocaseră în sală niște moșuleți cu ecusoane scoase la imprimantă pe care scria ”Serviciul de pază și protecție”. Am reușit să evadez, fiind și presat de nevoi, spunându-i ferm unuia: ”Sunt cetățean român și vreau să mă piș!”.

De partea cealaltă a baricadei, avem o seamă de nebuni care apar în mod obișnuit în situațiile de criză. Igor Dodon e un fel de Vadim Tudor care vrea ”Moldova mare” și în anumite momente de delir se vede înscăunat împărat la Vaslui. Combină un soi de stângism populist cu nostalgia după soviete și, din când în când, ”naționalism moldovenesc” aberant. Mai e Renato Usatîi, un măscărici gen Dan Diaconescu, care promite prosperitate tuturor, împarte pomeni, umblă cu lăutarii după el, aruncă cu bani.Spre deosebire de caracaleanul de la noi care se află în concediu după gratii, Renato are legături cu mafia rusă și partitura pe care o cântă nu e o creație personală. Ambii cetățeni pomeniți mai sus sunt filo-ruși și duc o campanie de demonizare a României și a Uniunii Europene. Le bagă în cap moldovenilor mai slabi de înger că o aderare la UE ar însemna ”întoarcerea jandarmilor români care le băteau buneii”, ”fașâzm”, ”piederaștii la putiere care vor conrupe fișiorii”, ”capitalâzm sălbatec” și alte tâmpenii asemenea.

Că prostiile ăstora chiar prind, am simțit-o pe timpanele mele. Fiind pasionat de antichități, duminică după-amiaza m-am dus în zona gării din Chișinău, unde e un fel de mare talcioc ilegal. Oameni sărmani vând de pe niște pături întinse pe jos te miri ce, de la monede vechi și săbii până la pantofi scâlciați și conserve. Am văzut, în fața unei cucoane de vreo 50 de ani o cască germană din al doilea război și am întrebat cât face. Madama, auzind că nu am accent moldovenesc, m-a întrebat de unde sunt. Când i-am spus că din București, s-a deschis cutia Pandorei : ”Fașâstule! Ai vinit aici sî faci farfal! Piederaștilor, pliecați cu Ioropa voastrâ!”. Aproape instantaneu, s-au mai solidarizat vreo zece babe, unele în aparență bete cuc: ”Nu vriem capitalâzm și sărăcie! Iob tvoiu matâ! Pliecați la piedereștii voștrâ!”. O doamnă mai distinsă care se bălăngănea și-a suflecat fusta, mi-a arătat niște chiloți murdari și a spus: ”Mânca-mi-ai chizda, mâ chiș pi România ta, uăi!”. Am încercat să le explic că faptul că au ajuns să-și vândă în praf bulendrele din casă se întâmplă tocmai fiindcă Moldova nu face parte din România sau din UE, dar n-am avut spor. Cum scopul meu în viață nu e să mă bat cu babe matoale, m-am retras discret.

Lăsând la o parte experiențele personale mai mult sau mai puțin interesante, cred că momentul actual poate fi exploatat în favoarea României. Ar trebui, de partea noastră, să apară, vorba unui personaj pe care nu-l stimez, un ”Partid Albă ca Zăpada”. Ar putea să se invoce exemplul DNA-ului de la noi, fiindcă populația Basarabiei e excedată de corupție. Cum în acest moment Republica Moldova e semi-falită și guvernată de niște băieți care fac tot felul de cârpeli bugetare, s-ar putea invoca și creșterea economică a României sau nivelul salarial de la noi, liberatea de circulație în UE. Ar putea fi vectori unioniști niște oameni care până acum nu au mai făcut politică sau revitalizați unii cu discurs moderat, legalist, cinstiți, pro-europeni și cultivați, care la un moment dat s-au retras. Eu unul i-aș aminti, din ultima categorie, pe domnii care prin 2001-2002 formaseră Partidul Social Liberal și care acum sunt parcați prin diplomație sau mediul de afaceri.

P.S.: Le mulțumesc prietenilor mei George Simion, liderul Acțiunii 2012 și lui  George Damian, ziarist român rezident la Chișinău, fără de care textul de mai sus nu ar fi fost posibil. Lui Georgică Damian îi zic merci suplimentar fiindcă m-a prezentat unui tip de slănină ucraineană care merge fantastic cu vodca.