Uite Titi, nu e Titi!

Mi-a plăcut aerul de fată mare al lui Titus Corlățean când și-a depus mandatul de ministru de externe. Cred că tot conflictul între BEC și MAE ca și ieșirea de domnișoară cu himenul proaspăt vulcanizat a lui Corlățean, reflectă, pe bune, o stare de fapt din interiorul PSD. Din informațiile pe care le primisem la un moment dat, după picarea în dizgrație a domnului Dănuț Șova, Titi crezuse că i-a sosit clipa preamăririi și se visa ori premier, ori șef de partid, dacă nu cumva ambele-ntr-unul. Numai că domnul Victoraș-Viorelaș, care se visa în de atunci președinte (mai e o speranță mică să nu ajungă, vedem duminică) a cugetat la o soluție mixtă: în partid să-i dea zdrăngăneaua de președinte lui Liviu Dragnea, dar secondat de băiatul Sebi Ghiță ca președinte executiv, în timp ce pe postul de premier ar fi înșurubat un nepesedist, Tăriceanu sau Maior. Așa teleormăneanul ar fi avut orgoliul satisfăcut dar ar fi fost ținut sub control, iar premierul ar fi devenit o marionetă pontistă la care se putea renunța lejer, ca la un balast devenit radioactiv, dacă țara ar fi mers prost. Scenariul ăsta ar fi convenit  tuturor, mai puțin băiatului Titi, care se vedea sărit din schemă. Frustrat și după consultări cu amicii săi, Corlățean s-a gândit să dea cu mandatu-n gard. Așa, fără să suplimenteze numărul secțiilor de votare din străinătate, o să-l pună pe Ponta în dificultate. Omul s-a spălat pe mâini, ba chiar și pe cap, și-a pus palma-n cur și problemele de la turul întâi se vor repeta. Vor urma, mai ales în eventualitatea unui scor destul de strâns, contestații, acuze de fraudă, scandal, cereri de repetare a procesului electoral.