Vituperanții

Am urmărit plin de interes o gâlceavă între Andrei Pleșu, pe de o parte și foștii mei colegi de trust (nu am avut treabă cu Antena 3 ci doar cu Jurnalul Național, vreme de nouă ani) Gâdea, Badea și Ciuvică. Departe de mine ideea de a-l admira necondiționat pe Andrei Pleșu. Îl consider un om care și-a aranjat incontinuu ploile, a vrut să aibă o viață comodă și să o ducă bine. În general, manevra asta i-a ieșit. Îi reproșez că a produs o generație politică de avortoni ziși de dreapta, de tipul Mihai Neamțu, Theodor Baconski sau Mihai Răzvan Ungureanu, ochelariști fără har și lipsiți de conținut. M-a nemulțumit că s-a asociat la un moment dat ”pe față” cu un mitocan cu tendințe totalitare de talia lui Traian Băsescu, pe care l-am considerat și îl consider o pată de grăsime râncedă întinsă pe istoria contemporană a României. I-am apreciat însă, lui Andrei Pleșu, pozițiile nuanțate, umorul și referințele culturale pe care le face, îmbinate de cele mai multe ori reușit. Exasperat de oamenii de la Antena 3, dl Pleșu a trântit în Adevărul un articol despre tot circul mediatic făcut de băieții mai sus pomeniți, transformați cu timpul în niște ghioage cu căpățână de plumb, folosite la nevoie de Dan Voiculescu împotriva oricui îl supără.
Replica a fost gândită, în viziunea oamenilor vizați de filozof, drept ”foc de nimicire”. Au luat niște informații în general cunoscute (de tipul scrisorilor ”cenușă-n cap” trimise de Pleșu lui Ceaușescu după treaba cu ”Meditația transcedentală”) și au dat drumul la un șuvoi de de injurii fără noimă: ”slugă, porc, prost”. De prostie, Andrei Pleșu nu poate fi acuzat, măcar pentru faptul că se menține la suprafață de 24 de ani, fără mari eforturi, exact lucrul de care-l acuzau ăia strânși în studio. Cu o voce nazală (poate îi e frică să se opereze de polipi), pe un ton acuzator, dl Gâdea recurgea la o tactică de OTV din zilele bune, când Dan Diaconescu avea invitați demenți în studio și lupta cu un adversar inexistent pe câmpul de bătaie :”Da domnu Pleșu, îți mai aduci aminte (…)”.
Nu sunt vreun pudibond sau vreo fecioară imaculată, să mă întoarcă pe dos violența de limbaj. O înjurătură sau vreo vulgaritate plasată bine într-un context anume, poate fi de efect. O ploaie de lături verbale, însă, în varianta lungă de toamnă, nu poate decât să mă plictisească și să mă facă să trag anumite concluzii despre mintea ălora care o slobozesc. M-am uitat aseară la Antena 3 și m-a cam luat scârba, mi se părea că marii teleaști de acolo au învățat pe de rost și recită texte scrise de Silviu Brucan și Sorin Toma în Scînteia anilor 50, despre ”vermine capitaliste, oportuniști de stânga și deviaționiști de dreapta”.
Dacă la textul lui Andrei Pleșu din Adevărul am zâmbit, vituperările foștilor mei colegi de la Intact mi-au lăsat doar un gust acru.

Anunțuri

Comentezi?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s